Școala era concepută să învățăm strict materiile, să ne burdușim creierele cu subiecte lipsite de corespondent în viața reală. Nu ne învăța cum să ne descurcăm între semeni. Cum să iubim. Cum să facem față provocărilor zilnice. Majoritatea profesorilor parcă nu erau umani, veneau, predau lecția și doar asta voiau ca noi să știm. De fapt ei erau școala, ei dădeau valoare copiilor, nu sistemul de învățământ în sine. Personalitatea profesorului naște un elev bun. Eram ca într-o fabrică de roboți, iar ei erau muncitorii care lucrau la creierul nostru, la memoria noastră. Nimic demn de remarcat în rândul profesorilor, așa cum citisem în unele cărți, cum au fost influențați mari oameni de dascălii lor. Poate că dascălii erau altceva, nu un simplu sinonim al profesorului din zilele noastre.
Și de aceea nu prea aveam tragere de inimă spre învățat. Nu ne stârnea interesul.
Nu aveam dascăli.
Cu toate acestea au scos din voi scriitori,poeti, ziaristi,sau tot profesori....Poate cei de azi,sau poate cei de maine vor scoate si ''dascali''....
RăspundețiȘtergere